Publisher is the useful and powerful WordPress Newspaper , Magazine and Blog theme with great attention to details, incredible features...

Pe urmele lui „Făt-Frumos din Teiu” în comuna care respiră suflet de poezie

125

Get real time updates directly on you device, subscribe now.

Pe urmele lui „Făt-Frumos din Teiu” în comuna care respiră suflet de poezie


Primăria Teiu

Comuna Teiu adăposteşte o nestemată istorică şi culturală care, credeţi-ne, ar merita să fie introdusă în circuitul turistic naţional şi internaţional. Ne referim la Casa memorială „Vladimir Streinu”, în care dăinuie mărturii ale vieţii marelui scriitor teian alintat de confraţii săi, încă din anii studenţiei, „Făt-Frumos din Teiu”. Comunitatea cu rădăcinile adânc înfipte în solul preistoriei are uşa deschisă pentru investitori. Pe aceste meleaguri am ajuns în mijloc de iarnă primăvăratică. Punând satul argeşean faţă în faţă cu viitorul european, Florin Dumitru, primarul comunei Teiu, s-a alăturat proiectului nostru şi ne-a vorbit despre strategia de dezvoltare durabilă a localităţii.

Primarul Florin Dumitru

Primar: Florin Dumitru

Viceprimar: Ion Stoica

Secretar: Cornel Barbu

Contabil: Niculina Tomescu

 

Două sate

Sate componente: Teiu şi Leşile;

Populaţie: 1.515;

Gospodării: 1.410;

Biserica din Teiu Vale

Grădiniţe: două;

Şcoli: una;

Biserici: trei;

Suprafaţa totală: 4.466 ha;

Arabil: 3.605 ha;

Păşuni: 311 ha;

Livezi: 21 ha;

Păduri: 529 ha.

Şcoala Gimnazială „Vladimir Streinu”

Proiecte de investiţii

– Alimentare cu gaze;

– Canalizare (proiecte depuse la Ministerul Dezvoltării);

– Modernizarea drumurilor comunale (3,6 km de asfalt realizaţi);

– Modernizarea DC 100 Teiu-Mozacu (a fost semnat contractul de finanţare, urmează licitaţia);

– Extinderea şi modernizarea iluminatului public;

– Construcţia unei grădiniţe în satul Teiu Deal (anul acesta va fi gata).

Laboratorul de informatică

Potenţial natural, poziţionare favorabilă

„Ne dorim să atragem cât mai mulţi investitori în această comună hărăzită de Dumnezeu cu un extraordinar potenţial natural. Poziţionarea favorabilă a localităţii, la intersecţia a trei coridoare pan-europene de transport rutier (IV, VII şi IX), existenţa unor suprafeţe libere de teren, racordate la utilităţi (apă, curent electric etc.), pretabile unor activităţi de producţie şi/sau de zootehnie, varietatea florei şi a faunei şi, nu în ultimul rând, patrimoniul nostru cultural-istoric bogat în tradiţii şi obiceiuri ne îndreptăţesc să credem că suntem o comună atractivă şi că dezvoltarea noastră e pe drumul cel bun”, a declarat primarul Florin Dumitru.

Casa memorială „Vladimir Streinu”

Casa memorială „Vladimir Streinu”

Primarul Florin Dumitru, viceprimarul Ion Stoica şi bibliotecara Amalia Nicoleta Dobrin ne-au invitat la Casa memorială „Vladimir Streinu”. Inaugurat la 28 mai 1972, obiectivul turistic descris de câţiva oameni de condei respiră, într-adevăr, suflet de poezie şi parfum de istorie teiană… Cunoscut în literatura română prin pseudonimul Vladimir Streinu, fiul satului Teiu, Nicolae Şerban Iordache, s-a născut la 23 mai 1902 şi a decedat 26 noiembrie 1970. Tatăl său, Şerban Iordache, mare proprietar de pământ şi moară, ctitorul bisericii, a fost la un moment dat primar al comunei Teiu. Neacşa, mama băiatului, o femeie foarte frumoasă, provenea din Negraşi. Vladimir Streinu rămâne în literatura şi cultura română un mare critic, poet şi pedagog, un erudit în materie de textologie, de istorie literară şi stilistică, situându-se cu prestigiu printre marii noştri oameni de litere şi umanişti. Spiritul omului de cultură dăinuie şi la Biblioteca „Vladimir Streinu” din centrul comunei. Aici este deschisă o expoziţie permanentă cu fotografii, manuscrise, cărţi şi reviste semnate de personalitatea pe care teienii o divinizează şi o comemorează în fiecare an, la sfârşit de noiembrie.

Biroul lui Vladimir Streinu

Şi şcoala gimnazială poartă numele lui Vladimir Streinu.

Aşezare neolitică gumelniţeană

Cele mai vechi urme de existenţă pe teritoriul comunei datează din perioada neoliticului, constând într-un depozit compus din lame de silex, topoare de piatră, o figurină antropomorfă, aparţinând culturii Gumelniţa, scoasă la lumina zilei la Leşile, în punctul „Dealul Popii” (tot aici a fost descoperită şi o monedă romană). În satul Teiu au fost făcute cercetări arheologice în 1929 la două telluri neolitice, aparţinând culturii Gumelniţa, iar obiectele găsite arată că locuitorii care aveau locuinţe de suprafaţă se ocupau cu creşterea animalelor, cultivarea pământului şi meşteşugurile casnice, precum olăritul, torsul şi ţesutul. În Teiu Deal au fost descoperite monede romane republicane. Pe teritoriul satului a avut loc, la 15 august 1537, lupta de la Fântâna Târgului, toponim care se păstrează şi astăzi.

Monumente istorice

Două obiective din comuna Teiu sunt incluse în lista monumentelor istorice din judeţul Argeş ca monumente de interes local. Unul este situl arheologic reprezentat de aşezarea de tip tell cu val şi şanţ de la Teiu, punct „Silişte-Măgura” (eneolitic, cultura Gumelniţa). Altul este monumentul memorial sau funerar reprezentat de casa Vladimir Streinu (începutul secolului al XX-lea).

Dispensarul uman

Poziţionarea geografică

Comuna este situată în partea sud-estică a judeţului Argeş, din punct de vedere al reliefului fiind inclusă în unitatea Câmpiei Piteştiului. Localitatea este intersectată aproximativ la jumătate de pârâul Mozacu – afluent al Dâmbovnicului – care are un curs nepermanent. Pe teritoriul comunei se găsesc o serie de lacuri, unele fiind atractive nu numai pentru localnici, ci şi pentru turişti („Teiu Deal” – pentru pescuit sportiv; „Pomicola” – pentru agrement).

Comuna se află la limita cu judeţul Dâmboviţa. Este străbătută de şoseaua judeţeană DJ508, care o leagă spre nord de Răteşti şi Căteasca şi spre sud de Negraşi. Lângă Teiu, din acest drum se ramifică şoseaua judeţeană DJ702A, care duce spre nord-est la Răteşti (unde are un nod cu autostrada A1), apoi în judeţul Dâmboviţa la Crângurile (unde se intersectează cu DN7), Valea Mare, Hulubeşti, Ludeşti şi Măneşti.

Agricultura, de bază

Lacul Teiu Deal

Ocupaţia de bază a locuitorilor o reprezintă agricultura (cultura cerealelor, pomicultura şi creşterea animalelor). Din ce în ce mai mulţi săteni îşi câştigă pâinea practicând piscicultura sau apicultura.

Profilul economic poate fi diversificat la Teiu, deoarece teritoriul comunei dispune de variate şi importante resurse naturale, precum: petrol, gaze naturale şi materiale de construcţie (lemn, cărămidă). Pădurile şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră reprezintă o treime din suprafaţa totală a comunei şi constituie un potenţial natural deosebit de valoros pentru exploatarea şi prelucrarea lemnului. Aceste caraceristici oferă oportunităţi deosebite pentru investitori.

Solurile existente şi umiditatea moderată a comunei sunt favorabile pentru cultura cerealelor (recomandate grâul şi porumbul), plantarea pomilor fructiferi şi a viţei-de-vie, asigurând – mai ales la coada Lacului Teiu Deal – o floră bogată de plante medicinale.

Târgul săptămânal

Şi sectorul zootehnic este bine reprezentat, graţie păşunilor şi fâneţelor. Localitatea însumează 8.500 păsări, 1.100 bovine, 1.000 porcine, 500 ovine, 130 cabaline şi 50 familii de albine. În comună a fost înfiinţată şi o crescătorie de melci (pe 1.000 mp).

Puncte tari

– Poziţionarea favorabilă în regiunea de la intersecţia a trei coricoare pan-europene de transport rutier;

– Proximitate faţă de Găeşti (22 km), Topoloveni (23 km), Costeşti (27,9 km) şi Piteşti (31 km);

– Suprafaţă arabilă mare;

– Potenţial agricol ridicat (vegetal, piscicol şi zootehnic);

– Calitatea bună a solurilor;

– Distribuţia echilibrată a populaţiei;

– Nivelul ridicat al volumului de resurse de muncă;

– Densitatea ridicată a drumurilor publice;

– Reţea de alimentare cu apă în cele două sate;

– Fondul de locuinţe, în creştere;

– Realizarea unor importante lucrări hidrotehnice în regiune (îndiguiri, regularizări ale cursurilor de apă etc.);

– Procent în scădere a emisiilor de gaze cu efect de seră;

– Potenţial ridicat în sectorul energiilor regenerabile;

– Existenţa unui patrimoniu cultural – istoric bogat în tradiţii şi obiceiuri, structuri săteşti bine păstrate;

– Continuitatea la conducerea comunei a primarului Florin Dumitru.

Puncte slabe

– Practicarea unei agriculturi slab performante din cauza fărâmiţării terenului agricol;

– Ponderea scăzută a aplicării tehnologiilor moderne în agricultură;

– Starea tehnică nesatisfăcătoare a unor drumuri;

– Ponderea în scădere a populaţiei şcolare;

– Lipsa sistemului centralizat de canalizare;

– Valorificarea insuficientă a potenţialului turistic;

– Ponderea scăzută a gospodăriilor cu acces la reţeaua de internet în bandă largă;

– Slaba dezvoltare a sectorului TIC la nivelul comunei.

Biblioteca comunală

Ameninţări

– Îmbătrânirea demografică;

– Migraţia externă;

– Capacitatea scăzută de cofinanţare a autorităţii publice locale.

Oportunităţi

– Multiple facilităţi pentru investitori;

– Terenurile disponibile, scoase la vânzare;

– Resursele naturale de pe teritoriul comunei;

– Coordonatele turistice: casa memorială, muzeul sătesc, siturile istorice, pescuitul sportiv.

„Satul argeşean faţă în faţă cu viitorul european”

În anul de graţie 2018, an al Centenarului Marii Uniri, „Argeşul” analizează situaţia satului argeşean pentru a-l pune faţă în faţă cu viitorul european. În acest proiect, ziarul nostru are alături, ca parteneri, Consiliul Judeţean Argeş, Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului şi „Antena 1” Piteşti.

 Mirela NEAGOE
Gabriel LIXANDRU

(Visited 6 times, 6 visits today)

Publicat la Thu, 01 Feb 2018 18:18:55 +0000

Satul Argesean

Get real time updates directly on you device, subscribe now.