Știri județul Bacău

Privind înapoi, păşim înainte!

sursa

Pe 22 decembrie, cotidianul Deșteptarea împlinește 29 de ani de la prima apariție. O vârstă frumoasă, care nu a fost atinsă de prea multe publicații apărute în acele zile nebuloase ale anilor 1989 – 1990. Am fost primii care au apărut în județul Bacău, și am rămas, iată, din nou singurii.

La începuturi

Presa românească a avut, în 1990, un start extraordinar. Cei care au trăit acele vremuri își amintesc, poate, sutele de titluri care apăreau zilnic. Lumea era disperată să citească, să afle noutăți, să afle idei noi, opinii. Presa era și hobby și afacere, se câștiga din vânzarea tirajului, nu din publicitate. A fost perioada romantică a presei, care avea să se sfârșească odată cu transformările economice. Au crescut prețurile, costurile, tirajele au scăzut, s-au căutat alte soluții. A urmat perioada ziarelor-afaceri, în care se investea cât mai puțin ca să se obțină cât mai mult. Odată cu explozia televiziunilor și cu transformările politice, s-a trecut la o nouă etapă: cea a presei de influență, cu interese de tot felul, ceea ce a dus, evident, la intrarea în moarte clinică a presei centrale. Spre deosebire de presa locală, care a știut să-și apropie cititorii.

O adaptare permanentă

Unde este Deșteptarea în acest moment? Cotidianul Deșteptarea a trecut prin etapele presei naționale. A avut perioada sa romantică în anii ’90. De altfel, cotidianul băcăuan este unul dintre primele apărute în țară, în data de 22 decembrie 1989. Scris și tipărit când încă nu se știa care va fi rezultatul răzmeriței. A scris, de-a lungul timpului, despre problemele cetățenilor, despre ceea ce se întâmplă în județ. Deși s-a confruntat cu diferiți concurenți, Deșteptarea s-a menținut pe primul loc ca tiraj. După anii de romantism, Deșteptarea s-a transformat în afacere. Nimic peiorativ aici. Doar că proiectul editorial a fost regândit după principii economice, ca orice afacere. Fără, însă, ca acest lucru să însemne o rupere de cititori. Să nu uităm, însă, că și cititorii s-au schimbat odată sau, poate, chiar înaintea Deșteptării. Faptul că ziarul trăiește astăzi, că nu a sucombat ca și concurenții săi sau ca ziarele naționale se datorează tocmai acestei adaptări permanente a ziarului la schimbări. O adaptare care nu a fost întotdeauna nici ușoară și nici lină.

Un ziar al comunității

Deșteptarea și-a propus să fie un ziar al comunității. Care să reflecte lucrurile bune și mai puțin bune care se petrec în oraș și în județ. Să scrie și despre serbarea de la o grădiniță dar și despre vizita președintelui, și despre un copil talentat dar și despre efectele inundațiilor. Despre eroii de atunci și de acum, despre plusuri și minusuri. Un astfel de ziar trebuie să fie calm, moderat, bine ancorat în realitate. Să ofere informație în articolele informative și soluții în cele de opinie. Să spună ce se întâmplă dar și de ce se întâmplă.
Cum rostul unui ziar este să scrie, Deșteptarea a scris. Și despre alegeri, și despre inundații, despre accidente, examene, reforme, talente, despre spectacole, despre oameni și locuri, visele unora sau ceea ce au construit alții. A scris și despre bune și despre rele, pentru că așa e viața: te mai urcă, te mai coboară… Deșteptarea a avut campanii umanitare, a ajutat la salvarea unor oameni, a pus umărul atunci când era nevoie. Nu ne-am rezumat numai să dăm informații. Am și ajutat cât am putut atunci când a fost cazul. Pentru că facem parte din comunitate.

Adaptarea s-a produs și la nivelul distribuției informației. Până la urmă, hârtia este doar un suport. Când suportul se schimbă, trebuie să te adaptezi. Așa a apărut, pe lângă ediția tipărită, și ediția online. Care a evoluat de-a lungul timpului, încercând să găsească cea mai bună cale de a aduce cititorului informația proaspătă.
Se spune că ziarele tipărite o să dispară, că sunt reminescențele unui trecut care nu se va mai întoarce iar viitorul este digital. Deșteptarea este prezentă de ani de zile și pe Internet, ediția online fiind, de departe, cea mai accesată pagină web de știri din județ. Suntem prezenți și pe rețelele sociale – Facebook și Twitter, în primul rând dar tatonam și alte rețele pe măsură ce acestea devin populare. De exemplu, avem o prezență, deocamdată discretă, ce-i drept, pe VK – vkontakte, versiunea rusească a FB. De ce VK? Pentru că lucrurile se schimbă și există o importantă comunitate românească acolo. Pe Facebook am depășit de curând numărul de 80.000 de fani și vom continuă să ne facem simțită prezența pe această rețea socială.

Un public tânăr

Să luăm statisticile pe luna trecută. 81% dintre cititorii Deșteptarea.ro sunt din România. Urmează cititori din Italia, Anglia, Germania sau Franța. Avantajul unei ediții online este că poate fi citită din orice colț al lumii. 54,15 % din cititori sunt bărbați și 45,85% sunt femei. Cel mai numeros segment de public este cel cu vârstă între 25-34 de ani (33,50%), urmat de cel cu vârsta între 18-24 de ani (27,50%). Urmează segmentul 35-44 de ani (15,50%) și 45-54 de ani (12,50%). Peste trei sferturi dintre cititori (76,58%) ne citesc de pe telefoane mobile, în vreme ce 20,12%, de pe sisteme desktop. Pe primul loc la telefoanele celor care citesc Desteptarea.ro se află modelele iPhone, urmate de Samsung.

Ce se găsește pe site

În afară de secțiunea de știri, care este secțiunea principală a site-ului și care cuprinde principalele știri ale zilei, atât din ediția tipărită cât și știri de ultima oră, există mai multe secțiuni care oferă alt gen de informații. “Bacăul Vorbește” este o secțiune la care cititorii ziarului își pot publica opiniile cu privire la diferite aspecte ale vieții din județul Bacău. O parte dintre aceste opinii ajung și în ediția tipărită. Există două secțiuni de anunțuri – locuri de muncă și imobiliare – unde cititorii își pot face cont și publica anunțurile, plata făcându-se on-line. O altă secțiune este cea de «Decese și Comemorări», unde, la ora 17.00 a fiecărei zile se publică anunțurile care vor apărea a doua zi în ediția tipărită. Nu în ultimul rând, secțiunea PDF oferă varianta digitală a ediției tipărite, accesibilă în fiecare zi, după miezul nopții.

Cum va fi viitorul?

Probabil că într-o zi, presa tipărită o să dispară. Dar în celelalte zile până atunci, va trebui să apară în fiecare dimineață la chioșcuri. Până să dispară printul va mai trece un timp, așa cum radio-ul nu a murit atunci când a apărut televiziunea. Vom rămâne pe baricade și vom scrie în continuare, indiferent care va fi mediul de distribuție al informației. Cert este că supraviețuirea depinde de capacitatea de adaptare. Vom continua să căutăm noi modalități de a ajunge la cititori și noi modalități de a prezenta informația.

“Toți oamenii președintelui” sau “Spotlight?” Dacă ar fi să mă întrebe cineva ce film cu ziariști prefer, aș alege “Absence of Malice”. Afacerea Watergate a fost, fără îndoială, o lovitură magistrală de presă iar ancheta referitoare la preoții din Chicago a însemnat o muncă imensă pentru a se scoate adevărul la suprafață. Totuși, filmul cu Robert Redford – “Absence of Malice” – care s-ar traduce “Fără răutate” pune în lumină nu reușitele ziariștilor, ci pericolele care-i pot bântui și care-i pot face, oricând, să greșească. Iar dacă greșesc, pot să distrugă vieți. Filmul este despre o reporteriță care primește un “dosar” al poliției despre un “mafiot”. Scrie articolul dar mafiotul se dovedește a fi fost doar un comerciant care încurca niște afaceri. Personajul interpretat de Redford se răzbună inteligent, construind o capcană în care vor cădea polițiștii și procurorii care îl doriseră distrus. “Fără răutate” este despre modul în care trebuie să scrie un ziarist: fără să se implice emoțional, fără să dea verdicte.

Click pentru Premiile Deșteptarea